Mmm, cât îmi plac acele momente de deşteptare emoţională...
Pe facebook deja stau câteva mesaje necitite de la persoane atât de necunoscute pe cât şi de apropiate. Aş trage draperiile puţin, dar nu mai e unde, sunt transparente şi lumina zăpezii de afară îmi orbeşte feerica apariţie în lumea ”celor treji”. I-au în braţe căţelul şi zâmbesc cât de larg ar fi posibil.
Încălzesc fericirea în piept.
Lumea pare din nou infinită. Zâmbesc.
Simt soarele care locuieşte în fiecare din noi chiar dacă afară e iarnă şi e trist. În interiorul fiecăruia din noi există marea, pământul, cerul, soarele, noaptea şi lumina zilei. Cât de frumos ar fi ca toţi acei oameni ”goi” pe interior, din societate, să se trezească şi ei. Să se trezească din goana după stilul perfect, după maşina cea mai bună şi din strigătul ”Nu am bani” deşi îşi poartă în buzunare sume mari în chipul telefoanelor de ultimă generaţie.
Simte cum vibrează viaţa în tine omule! Trezeşte-te! Spune ”scuze”, ”te iubesc”, ”sunt aici” și zâmbește chiar și trecătorilor necunoscuți.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu